În vizită la cel mai mare parc din țară!

Cred că mulți din voi ați auzit, dar nu cunoaște-ți cu adevărat că avem un parc, Parcul Țaul e cel mai mare parc din țară. (N-o să vă prezint aici înformații ca gen wikipedia, căci în orice moment puteți accesa google, și informa, o să prezint parcul așa cum este el prin prisma realității actuale) :)
De ce am ajuns să scriu despre el, de ceva timp mi-a trezit o deosebită curiozitate, mai ales că locuiesc la 20 km de acest parc, și niciodată nu am fost acolo. Plus la toate e un parc misterios, aici cu siguranță te poți pierde, dacă nu deții o hartă de orientare. Apropo parcul ocupă în totalmente o suprafață de 46, 2 ha.
Am plecat în vizită într-o zi de weekend împreună cu părinții mei, pe care desigur iam primblat cel puțin a treia parte din parc, măcar că se oboseau prea repede, dar nu au refuzat să facem o descoperire comună.

Conacul lui A.I. Pommer, vederea din față.

Parcul deține multe căsuțe, printre care și Conacul, principala clădire din acest parc. Întrarea în parc te direcționează direct spre conac, având vreo 100 m până la conac. Drumul până la conac este însoțit de felinare cu un design vechi dar destul de frumos ce se păstrează și până astăzi.

Drumul către conac, ce este înconjurat de felinare.

As spune că aici a existat un adevărat Stat, deoarece aveau scoală pentru copii, casă de cultură, biserică, bar - și masă de biliard (care și acum e acolo, deja distrusă, răsturnată), case pentru slugi, și oameni de rând, depozite, beciuri mari,

Probabil una din casele slugilor.

vederea din interior a casei de mai sus.

Fosta școală.

Casa de cultură, alaături Bar și biliard.

cum se făceau pe timpuri și desigur o pădure imensă care-i mai spun și dendrariu, deoarece acest parc a fost conceput pentru a aduna cât mai multe specii, liane, arbusti, cât și specii exotice, pentru că A.I Pommer, dorea ca acest parc să devină cel mai mare si cel mai frumos parc dendrologic.

La o primblare prin parc poți observa mulțimea de cărări și cărărușe, unele din ele ajungând la lungimea de 12, 5 km.
Nu departe de conac, este un iaz, aici cu ceva timp în urmă era o mică plajă să zicem așa , oamenii veneau și se odihneau, acum papura s-a împânzit pe toată suprafața iazului, de când a fost abandonat de grija autorităților. În apropiere de iaz, este o poiană, oamenii vin aici doar pentru a culege ciuperci, sau pentru a aduna lemne pentru foc, sau pentru a coase iarbă pentru animale.

Poiana Parcului Țaul

Apropo, la înălțimea zborului unei păsări se poate observa din copaci,  scris numele Elena, se presupune a fi una din iubirle lui,  nimeni nu cunoaște nici până acum semnificația acestei, rămâne a fi un mister nedescoperit.
Totuși unii turiști cunosc de existența acestui parc, atât timp cât am stat acolo am și zărit câți-va.
Totuși am răma încântată, impresionată până cât nici nu doream să plec de acolo, atâta adrenalină, sentimente de reântoarcere în trecut, călătorind în istorie, mă simțeam pe timpuri celea prin anii 1905, pa timp când deja exista moșia. Fostai avere frumoasă!
Mai jos am atașat un video, cu ce a mai rămas din conacul lui Pommer, sper să nu mă comentați tare, pentru necompetența mea de a filma ceva! Vizionare plăcută!
https://www.youtube.com/watch?v=uDYXvihUws8